Cui aparține site-ul tău? Verifică înainte să fie târziu

Există o întrebare pe care aproape nimeni nu o pune la semnarea contractului cu o agenție — și aproape toată lumea o pune când vrea să plece: cui aparține, de fapt, site-ul meu?

Răspunsul corect e simplu: munca plătită de tine e a ta. Dar „site-ul" nu e un singur obiect — sunt cinci proprietăți separate, și fiecare poate fi, în practică, un lacăt.

Cele 5 proprietăți

Domeniul

Cea mai importantă — și cea mai greu de recuperat. Verifică pe cine e înregistrat domeniul: dacă registrantul e agenția, tu nu deții adresa propriei afaceri. Verificarea durează două minute — pentru .ro folosește whois-ul web de pe rotld.ro (uneltele whois obișnuite nu afișează deținătorul la .ro). La .com și alte extensii datele pot fi ascunse de „privacy" — atunci verificarea reală e: pe contul cui e domeniul la registrar și cine primește factura de reînnoire. Corect: domeniul pe firma ta, agenția cel mult cu drept de administrare tehnică.

Hostingul

Contul de hosting pe emailul tău, factura pe firma ta, agenția adăugată drept colaborator — nu invers. Dacă hostingul e „inclus în abonament" pe contul agenției, întreabă explicit: ce primesc dacă plec? în cât timp? în ce format?

Codul și tema

La un site pe platforme standard, întrebarea e despre licențe (cine deține licența temei și a extensiilor plătite?). La un site construit custom, cere în contract predarea codului sursă la încetare. Fără clauza asta, „site-ul tău" e o chirie.

Conținutul

Textele, fotografiile, materialele făcute pentru tine și plătite de tine — drepturile de utilizare trebuie cedate în scris. Punctul sensibil: fotografiile de stock luate pe licența agenției pot deveni o problemă la mutare. Cere lista surselor.

Conturile

Google Search Console, Google Analytics, Google Business Profile, conturile de reclame. Regula e aceeași peste tot: tu ești proprietarul (owner) acolo unde rolul există — Search Console și Business Profile. În Analytics și în contul de reclame nu există rol de „proprietar": echivalentul e contul creat pe emailul firmei tale, tu cu drept de administrator, agenția invitată cu acces. Dacă singurul stăpân al conturilor e agenția, istoricul și datele afacerii tale sunt în mâinile ei.

Verificarea de 10 minute, azi

1. Domeniul — cine e registrantul (whois web pe rotld.ro pentru .ro) sau, dacă e ascuns, pe contul cui e la registrar și cine plătește reînnoirea?
2. Search Console → Setări → Utilizatori — cine e Proprietar?
3. Business Profile — cine e proprietarul principal al fișei?
4. Hostingul — pe ce email vine factura?

Patru verificări, zero cunoștințe tehnice necesare. Dacă la oricare răspunsul e „agenția, și nu știam", ai un subiect de discuție pentru săptămâna asta — câtă vreme relația e bună, transferul e o formalitate.

Ce e normal să rămână la agenție

Ca să fim corecți în ambele direcții: uneltele interne ale agenției, procesele ei, template-urile și sistemele proprii — acelea sunt ale ei. Nu e „lacăt" faptul că nu primești fabrica; e lacăt când nu primești produsul pe care l-ai plătit.

Clauza care previne drama

O singură clauză în contract previne cea mai mare parte a dramei: la încetare, predare completă în maximum 30 de zile — export integral (fișiere, bază de date, conținut), transferul domeniului, predarea acceselor, lista licențelor. O agenție care lucrează curat semnează clauza asta fără să clipească. Una care ezită ți-a răspuns deja la întrebarea din titlu.

Am scris și cele 7 verificări dinaintea semnării — proprietatea e doar una dintre ele. Iar dacă vrei o imagine independentă a stării site-ului tău, auditul nostru îți arată și cine controlează ce.