Ce e protejat legal pe site-ul tău și ce nu

Nu suntem avocați, iar articolul ăsta nu e aviz juridic. E orientarea generală care te ajută să știi dacă ai pe ce discuta, înainte să plătești pe cineva care chiar dă avize. Pentru o situație concretă, întreabă un avocat.

Când cineva îți ia ceva de pe site, prima întrebare utilă nu e „ce fac", ci „am pe ce acționa?". Răspunsul taie, de obicei, jumătate din ce credeai că ți-a fost luat.

Regula de bază, în cinci cuvinte: legea protejează expresia, nu ideea.

Ce e protejat, automat, fără nicio formalitate

Legea 8/1996 privind dreptul de autor spune la articolul 1 că opera „este recunoscută și protejată... prin simplul fapt al realizării ei, chiar în formă nefinalizată".

Nu trebuie să înregistrezi nimic. Nu există o taxă, un formular, un registru obligatoriu. Textul tău e protejat din secunda în care l-ai scris.

Ce intră aici, concret pentru un site:

• Textele — articolele, descrierile de servicii, paginile. Articolul 7 din lege enumeră expres „orice alte opere scrise".
• Codul sursă — același articol 7 include expres „programele pentru calculator".
• Fotografiile și grafica proprie — operele fotografice și cele de artă grafică sunt tot acolo.

Ce NU e protejat

Aici e partea care surprinde pe toată lumea. Articolul 9 exclude expres de la protecție:

• ideile, teoriile, conceptele;
• procedeele și metodele de funcționare;
• simplele fapte și date.

Iar pentru software, articolul 74 e și mai explicit: „Ideile, procedeele, metodele de funcționare... și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate."

Tradus pe un site de firmă, asta înseamnă că nu poți revendica:

• ideea de a-ți structura serviciile în piloni și module;
• metoda ta de lucru, dacă ai descris-o public;
• felul în care funcționează un formular sau un configurator;
• o estetică generală — dark mode, o paletă, un tip de card;
• faptele și cifrele ca atare.

Ce spune jurisprudența europeană

Trei decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene fixează limitele, și merită știute pentru că sunt aplicabile direct:

SAS Institute (C-406/10). Nici funcționalitatea unui program, nici limbajul de programare, nici formatul fișierelor de date nu constituie o formă de exprimare protejată. Cu alte cuvinte: cineva poate reproduce ce face software-ul tău, atâta timp cât nu-ți copiază codul.

BSA (C-393/09). Interfața grafică poate fi protejată ca operă, dar doar dacă e creația intelectuală proprie a autorului. Componentele care se diferențiază numai prin funcția lor tehnică nu trec testul de originalitate.

Infopaq (C-5/08). Nu există un prag procentual sub care copierea e permisă. Chiar și un fragment foarte scurt — în cazul analizat, de ordinul a unsprezece cuvinte — poate constitui reproducere parțială, dacă exprimă creația intelectuală a autorului. Deci „am schimbat 30%" nu e o apărare, iar „au luat doar o frază" nu e neapărat lipsit de importanță.

Zona separată:Marca înregistrată

Numele și logo-ul urmează alt regim. Dacă sunt înregistrate ca marcă (în România, la OSIM), ai instrumente mult mai puternice și mai rapide. Dacă doar le folosești, fără înregistrare, situația e considerabil mai slabă.

Dacă brandul contează pentru tine și n-ai făcut încă pasul, e cea mai ieftină asigurare din listă.

Exercițiul de cinci minute

Ia lista lucrurilor despre care crezi că ți-au fost luate și pune fiecare element într-una din două coloane:

Dacă tot ce ai aterizează în coloana din dreapta, ai o frustrare legitimă și nicio acțiune. E o informație valoroasă — te scutește de bani cheltuiți pe un demers care nu avea unde să ajungă.

Dacă ai lucruri în coloana din stânga, atunci discuția devine reală, iar pașii concreți sunt în ghidul complet.

Verifică singur

Deschide Legea 8/1996 pe legislatie.just.ro, sari la articolul 9 și citește lista de excluderi. Durează două minute și îți schimbă, de obicei, jumătate din plan.